România, alături de alte 18 state din Uniunea Europeană, și-au depus în termen, la sfârșitul lunii noiembrie, proiectele pentru accesarea fondurilor alocate prin programul „Security action for Europe-SAFE”.
Guvernul României a stabilit cadrul legislativ, instituțional și operațional necesar accesării și gestionării fondurilor dedicate modernizării, inovării și creșterii capacităților industriale de apărare, în acord cu angajamentele comune asumate la nivel european printr-o ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind măsurile de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2025/1106 al Consiliului din 27 mai 2025 de instituire a Instrumentului ,,Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), adoptată în data de 20 noiembrie.
Cum vor fi folosiți banii: echipamente și infrastructură
Din cele 16,68 miliarde euro, 75% vor fi direcționați către achiziția de echipamente militare, ordine publică și apărare civilă. Restul de 25% va fi folosit pentru infrastructură duală, inclusiv autostrăzile Pașcani-Siret și Pașcani-Ungheni. Programele de echipamente militare prevăd ca minimum 50% din producție să fie realizată în România, iar în unele cazuri, până la 100%, pentru securitate și suveranitate.
Proceduri rapide și planuri până în 2030
Comisia Europeană va analiza fiecare propunere până la sfârșitul lunii decembrie, iar planurile naționale vor fi aprobate până la sfârșitul lunii ianuarie. Toate programele trebuie finalizate până în 2030, ceea ce implică proceduri accelerate pentru livrarea echipamentelor și investițiile în capacități de producție.
Colaborări și dezvoltarea industriei românești
Un obiectiv-cheie al SAFE este implicarea companiilor românești în lanțurile valorice europene. După aprobarea planului, Guvernul va lansa o platformă web de tip „match-making” pentru a conecta producătorii locali cu marii producători din Europa.
Șeful Cancelariei Primului ministru, Mihai Jurca, a susținut în cadrul unui eveniment public că este important, din rațiuni de securitate, dar și de dezvoltare, ca toate companiile care activează în România în domeniul apărării să fie integrate în acest complex industrial militar.
‘Este o șansă care ne va permite să ne dezvoltăm în viitor. Și atunci, din cele 16 miliarde, aproximativ 12 miliarde de euro vor fi investite în achiziții de echipamente. Mai avem 4 miliarde care vor fi investite în infrastructura de mobilitate duală, și vorbim aici despre cele două capete din autostrada Moldovei’, a declarat acesta.
Interes mare din partea giganților mondiali
Compania italiană de armament Fabbrica d’Armi Pietro Beretta S.p.A, cel mai mare producător de arme pentru personal din lume,și-a exprimat deja public și oficial intenția de a intra în cursa pentru Programul de Armament Individual al Ministerului Apărării Naționale, declarându-se pregătită să transfere integral tehnologia în România pentru trei dintre echipamentele sale principale: pușca de asalt NARP 5,56, pistolul semiautomat APX 9×19, aruncătorul de grenade de 40mm. Pentru puștile cu lunetă 7,62 și pentru mitralierele ușoare 5,56 și 7,62, Beretta oferă producție locală parțială. Și alte două companii europene și-au manifestat interesul pentru furnizarea de arme individuale pentru Armata Română: Colt CZ din Cehia și FN Herstal din Belgia.
Independență strategică și contribuție la industria europeană
Creșterea capacităților de producție interne este esențială pentru independența strategică a României și respectarea termenului de livrare până în 2030. Noile investiții și implicarea companiilor locale vor contribui la dezvoltarea industriei militare europene, obiectiv central al SAFE.
Potrivit unui comunicat oficial al Guvernului României, România are ca obiectiv să doteze cu echipamente militare și de utilizare duală toate structurile care au responsabilități în domeniul securității naționale și de apărare civilă dar și să integreze industria națională de apărare în lanțurile valorice din Europa.
O altă direcție importantă este dezvoltarea de capabilități din categoria dronelor (aeriene sau maritime) în parteneriat cu Ucraina, prin capabilități de producție în România.
“Urmează încă o jumătate de an de negocieri pentru a perfecta toate detaliile, costuri, localizare și așa mai departe și abia în prima parte a anului viitor vom putea să venim cu niște date”
a declarat prim-ministrul României Ilie Bolojan.
