Noua lege a cetățeniei în Ucraina provoacă nemulțumiri în rândul românilor
O nouă lege privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene, intrată în vigoare la 16 ianuarie, a stârnit nemulțumire în comunitatea românească din Ucraina. Actul normativ reglementează condițiile în care poate fi acceptată cetățenia multiplă și stabilește lista statelor cu care Kievul este dispus să încheie acorduri de dublă cetățenie.
Lista statelor acceptate pentru dubla cetățenie
Potrivit deciziei autorităților ucrainene, lista include doar cinci state:
- Germania
- Cehia
- Polonia
- Statele Unite ale Americii
- Canada
În cazul acestor țări, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără a renunța la cea ucraineană. De asemenea, etnicii ucraineni din aceste state pot obține cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată.
România, absentă de pe listă
Absența România de pe lista statelor acceptate pentru dubla cetățenie a generat îngrijorare în rândul românilor din Ucraina. Comunitatea românească este a doua ca mărime din țară, după cea rusă, iar relațiile bilaterale dintre București și Kiev sunt considerate unele de sprijin constant, mai ales în contextul actualului conflict.
Reacția comunității românești
Avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș consideră că limitarea listei la doar cinci state reprezintă o subapreciere a României de către autoritățile de la Kiev.
„Ne-am fi așteptat ca toate țările din Uniunea Europeană, care sprijină necondiționat Ucraina în actualul conflict, să fie incluse pe această listă. Cu atât mai mult România, având în vedere sprijinul constant și sacrificiul sutelor de etnici români căzuți pe frontul ruso-ucrainean”, a declarat acesta pentru AGERPRES.
Context legislativ și criterii de selecție
Legea privind instituirea dreptului la cetățenie multiplă a fost promulgată de președintele Volodimir Zelenski în luna iulie a anului trecut. Ulterior, pe 5 noiembrie 2025, Guvernul de la Kiev a aprobat lista statelor cu care se aplică acest regim.
Ministerul de Externe al Ucrainei a precizat că se acordă prioritate „celor mai apropiați și mai siguri aliați”. Printre criteriile luate în considerare s-au numărat:
- apartenența la G7 sau la Uniunea Europeană;
- aplicarea de sancțiuni împotriva Federației Ruse;
- sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei;
- nivelul relațiilor bilaterale și sprijinul financiar oferit Kievului.
Nemulțumiri și semne de întrebare
În pofida acestor criterii, excluderea României ridică semne de întrebare în rândul comunității românești și al analiștilor, mai ales în contextul sprijinului politic, umanitar și militar acordat constant Ucrainei de către București.
