Într-o mișcare strategică menită să consolideze securitatea pe continent, Consiliul Uniunii Europene a adoptat miercuri, 11 februarie 2026, deciziile de punere în aplicare care deschid calea pentru acordarea de asistență financiară masivă către opt state membre, printre care se numără și România. Totodată, forul european a făcut pași decisivi pentru finalizarea acordurilor comerciale și de securitate cu Canada.
Programul SAFE
Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) reprezintă un mecanism financiar temporar al UE, dotat cu un buget total de 150 de miliarde de euro. Acesta funcționează sub formă de împrumuturi acordate în condiții foarte avantajoase, fiind destinat special pentru:
- achiziția de echipamente militare moderne;
- dezvoltarea infrastructurii duale critice (care poate fi folosită atât în scop civil, cât și militar);
- stimularea capacităților industriale de apărare la nivel național.
Cele opt state care au primit „unda verde” în această etapă sunt: Belgia, Bulgaria, Cipru, Danemarca, Spania, Croația, Portugalia și România. Decizia Consiliului vine după ce, în luna ianuarie, Comisia Europeană a evaluat pozitiv Planurile Naționale de Investiții în Apărare ale acestor țări.
România: a doua cea mai mare alocare din UE
Țara noastră ocupă o poziție centrală în acest plan de înarmare și modernizare. România a obținut aprobarea pentru o finanțare de 16,68 miliarde de euro, reprezentând a doua cea mai mare alocare din întregul program, după Spania.
Această sumă va fi utilizată pentru proiecte majore de apărare, prima tranșă, estimată la aproximativ 2,5 miliarde de euro, fiind programată să ajungă în țară chiar în luna martie 2026, imediat după semnarea acordurilor oficiale de împrumut.
Parteneriatul cu Canada și contextul global
Pe lângă pachetul financiar SAFE, Consiliul a vizat și consolidarea relațiilor transatlantice prin finalizarea unor aspecte cheie ale acordului cu Canada. Acesta vizează nu doar facilitarea schimburilor comerciale (prin recunoașterea reciprocă a operatorilor economici), ci și o cooperare strânsă în materie de securitate și schimb de informații, adaptate la noile cerințe de protecție a datelor.
Ce urmează?
Adoptarea acestor decizii marchează trecerea de la planificare la execuție în cadrul strategiei „Pregătire 2030”. Următorul pas va fi făcut pe 17 februarie, când este așteptat ca un al doilea set de state membre (printre care Polonia, Italia și Grecia) să primească aprobări similare.
Pentru cetățenii europeni, aceste măsuri semnalează o schimbare de paradigmă: Uniunea Europeană nu mai este doar un proiect economic, ci devine un actor tot mai activ în garantarea propriei securități prin investiții directe în capabilitățile militare ale statelor membre.
