După luni de confruntări indirecte, atacuri regionale și tensiuni care au afectat inclusiv piața energetică globală, Statele Unite și Iranul par mai aproape ca oricând de un acord care ar putea schimba echilibrul de putere din Orientul Mijlociu. Negocierile purtate în ultimele zile sunt considerate unele dintre cele mai importante din ultimii ani, în contextul în care conflictul dintre Israel și grupările susținute de Teheran continuă să destabilizeze regiunea.
Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a declarat că pe masa negocierilor există o propunere „destul de solidă” pentru un acord cu Iranul, însă a subliniat că președintele Donald Trump „nu va face un acord prost”.
Potrivit oficialilor de la Casa Albă, negocierile continuă, iar un acord ar putea fi finalizat în următoarele zile, însă administrația americană adoptă în continuare un ton precaut. Trump a afirmat că le-a cerut negociatorilor să nu grăbească procesul.
Negocierile SUA-Iran: principalele puncte de blocaj
Surse apropiate negocierilor afirmă că două subiecte rămân sensibile:
- returnarea activelor iraniene înghețate;
- includerea Libanului într-un eventual acord de încetare a focului.
Potrivit agenției iraniene Tasnim, Teheranul acuză Washingtonul că își modifică constant poziția în timpul negocierilor, așa cum s-ar fi întâmplat și în acordurile anterioare.
În privința activelor blocate, SUA ar fi revenit la politica „fără praf nuclear, fără dolari”, ceea ce înseamnă că Iranul nu va primi acces la fondurile înghețate până când problema uraniului puternic îmbogățit nu va fi rezolvată.
Acordul ar urma să ofere 60 de zile pentru negocieri extinse
Conform unor oficiali americani, actualul cadru de înțelegere ar oferi negociatorilor aproximativ 60 de zile pentru stabilirea unui acord pe termen lung.
Printre temele considerate esențiale se numără:
- securitatea în Strâmtoarea Hormuz;
- programul nuclear iranian;
- ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene.
Trump a afirmat că blocada navală va rămâne în vigoare pe durata negocierilor.
Noi atacuri israeliene în sudul Libanului
Între timp, Israelul continuă operațiunile militare în Liban. Presa libaneză relatează că două case au fost distruse într-un atac aerian israelian asupra localității Arzoun, din zona Tyrului, iar echipele de salvare au intervenit pentru evacuarea răniților. Alte atacuri israeliene în sudul Libanului au provocat moartea a cel puțin două persoane și rănirea altor zece în localitatea Arab Salim.
Rubio condamnă apelurile Hezbollah la răsturnarea guvernului libanez
Marco Rubio, șeful diplomației americane a condamnat dur declarațiile liderului Hezbollah, Naim Qassem, care a cerut populației să „iasă în stradă” și să răstoarne guvernul libanez.
„Statele Unite condamnă cu cea mai mare fermitate apelul iresponsabil lansat de Hezbollah pentru răsturnarea guvernului libanez ales democratic”,
a transmis Rubio într-un comunicat.
Oficialul american a acuzat Hezbollah că încearcă să destabilizeze Libanul și să mențină țara într-o stare de haos și distrugere.
Hezbollah refuză dezarmarea și critică negocierile cu Israelul
În discursul său, Naim Qassem a apărat instituția financiară Al-Qard al-Hassan, asociată Hezbollah și vizată atât de sancțiuni americane, cât și de atacuri israeliene.
Totodată, liderul Hezbollah a cerut guvernului libanez să renunțe la negocierile directe cu Israelul, programate pentru 2 și 3 iunie la Washington, susținând că acestea reprezintă „un câștig fără contrapartidă pentru Israel”.
Qassem a reafirmat și refuzul Hezbollah de a se dezarma.
Oman și Uniunea Europeană discută reducerea tensiunilor regionale
Ministrul de Externe al Omanului, Badr bin Hamad Al Busaidi, a discutat telefonic cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, despre situația regională.
Potrivit Ministerului de Externe din Oman, cei doi oficiali și-au exprimat sprijinul pentru reluarea navigației maritime în Strâmtoarea Hormuz și pentru reducerea tensiunilor din regiune.
Drumul către stabilizare rămâne complicat
Chiar dacă un acord între SUA și Iran pare din ce în ce mai aproape, diplomații avertizează că implementarea lui va fi un proces lung și complex.
Redeschiderea Strâmtorii Hormuz și reducerea tensiunilor regionale sunt considerate esențiale pentru stabilizarea pieței energetice globale și pentru scăderea prețurilor la energie pentru consumatori.
