Scandal în jurul celebrului „Board of Peace”, înființat de președintele Donald Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza. Deși inițiativa a fost prezentată drept un proiect internațional major susținut de ONU și Banca Mondială, o analiză Financial Times dezvăluie că fondul oficial creat pentru finanțare nu ar avea în prezent niciun ban disponibil. „Zero dolari au fost depuși”, a declarat o sursă pentru publicația britanică.
Fondul susținut de Trump, fără bani după patru luni
Lansată în ianuarie cu obiectivul declarat de a coordona reconstrucția Gazei după război, organizația ar fi trebuit să funcționeze printr-un fond financiar administrat de Banca Mondială și susținut de ONU. Trump a prezentat proiectul drept una dintre cele mai importante inițiative internaționale recente și a cerut liderilor lumii contribuții de câte un miliard de dolari pentru statutul de „membru pe viață”.
Totuși, potrivit Financial Times, fondul ar fi în continuare gol, iar proiectele pentru Gaza sunt blocate atât juridic, cât și politic.
Publicația susține că donațiile primite nu au fost direcționate prin mecanismul Băncii Mondiale, ci către un cont separat deschis la JPMorgan, ceea ce ridică întrebări privind transparența și modul de administrare al banilor.
Donații din Emiratele Arabe Unite și Maroc
Un oficial al organizației a declarat pentru Financial Times că au existat „mai multe opțiuni de finanțare”, însă contributorii au ales alte variante decât fondul administrat internațional.
Până acum, Marocul ar fi donat 3 milioane de dolari, iar Emiratele Arabe Unite aproximativ 20 de milioane de dolari. Fondurile au fost folosite pentru funcționarea biroului dedicat administrării Gazei postbelice și pentru plata unui comitet tehnocrat palestinian susținut de organizație. În paralel, Emiratele au promis încă 100 de milioane de dolari pentru instruirea unei forțe de poliție în Gaza, însă programul nu a început, iar fondurile sunt blocate.
Fonduri americane blocate și întrebări în Congres
Potrivit surselor citate, Departamentul de Stat al SUA intenționează să redirecționeze aproximativ 1,2 miliarde de dolari către proiecte asociate organizației, însă banii nu au fost transferați.
„Niciun ban nu a ajuns la Board of Peace. Nimic nu este administrat de Board of Peace”, a declarat un consilier din Congres pentru Financial Times.
De asemenea, alte aproximativ 50 de milioane de dolari destinate cheltuielilor operaționale sunt blocate până la stabilirea unor mecanisme clare de control financiar.
Între timp, niciun contract pentru reconstrucția Gazei nu a fost atribuit. Reprezentanții organizației susțin că activitatea efectivă în teritoriu nu poate începe până când Hamas nu va fi dezarmată.
România, invitată să fie membră la începutul anului
România a fost invitată la începutul anului să devină membră iar în luna februarie, Președintele Nicușor Dan a participat, în calitate de observator, la prima reuniune oficială a Board of Peace.
La acel moment, Președintele Nicușor Dan declara:
„De la primirea invitației de a ne alătura Consiliului de Pace, luna trecută, România a demarat un proces de consultări cu Statele Unite pentru a clarifica în ce măsură anumite prevederi ale Cartei Consiliului de Pace pot fi revizuite sau interpretate astfel încât să fie pe deplin compatibile cu obligațiile internaționale deja asumate de statul român. Decizia privind participarea României la evenimentul din 19 februarie va fi luată în urma discuțiilor cu partenerii americani cu privire la formatul întâlnirii față de țări ca România, care nu sunt membre în acest moment ale Consiliului, dar își doresc să adere în condițiile revizuirii Cartei.”
Întrebări privind statutul juridic al organizației
Congresul american a cerut explicații administrației Trump cu privire la statutul juridic și modul de funcționare al organizației.
Senatorul democrat Brian Schatz a declarat că secretarul de stat Marco Rubio ar fi descris „Board of Peace” drept un organism apropiat de o agenție ONU pentru reconstrucția și ajutorul umanitar în Gaza.
Totuși, criticii proiectului spun că rolul exact al organizației și mecanismele sale de control rămân neclare, în timp ce planurile de reconstrucție estimate la peste 70 de miliarde de dolari pentru următorul deceniu sunt încă departe de implementare.
