Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a participat recent la o emisiune de la Digi 24 și a făcut o serie de declarații importante. Potrivit ministrului, România se confruntă nu doar cu provocări clasice de securitate, ci și cu un nou tip de amenințare, una „electronică”, bazată pe dezinformare și influență cognitivă.
Încadrarea Armatei: deficit semnificativ de personal
Oficialul a precizat că gradul de încadrare al Armatei Române este de doar 61%.
„Astăzi avem o încadrare de 61%, adică aproape 40% din cât trebuie să fie lipsește”,
a punctat Radu Miruță.
Războiul modern și pericolul dezinformării
Ministrul a atras atenția asupra transformării modului în care se poartă conflictele moderne. Acesta a explicat că nu este suficientă achiziția de armament greu sau pregătirea militară clasică, dacă statul nu reușește să combată eficient dezinformarea.
„Nu este suficient să cumpărăm armament greu (…) dacă nu reușim să combatem dezinformarea. Războiul nu mai vine cu rachete balistice, ci vine de foarte multe ori printr-o ușă foarte toxică, cum este cea electronică și care ajunge cognitiv să influențeze mase mari care pot strica ordinea.”
sursa: Digi24
El a vorbit despre impactul mesajelor false distribuite online, uneori generate și coordonate prin inteligență artificială:
„Sunt softuri întregi care gestionează coordonat diverse scenarii.”
Noua lege a apărării naționale
Radu Miruță a menționat că în Parlament se află în dezbatere noua lege a apărării naționale, care ține cont de amenințările actuale, inclusiv cele hibride.
„Noua lege ține cont de ce există astăzi ca amenințări existente, inclusiv se definește amenințarea hibridă. Se vorbește inclusiv despre dezinformare. Nu ne putem apăra astăzi dacă avem un cadru legal care nu mai este sincronizat cu pericolele de astăzi”, susține Radu Miruță.
Ministrul și-a exprimat dorința ca actul normativ să fie adoptat cu unanimitate, nu doar cu o majoritate parlamentară.
Libertatea de exprimare și limitele ei
Un punct central al intervenției a fost echilibrul dintre combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare.
„Libertatea de exprimare a început să fie folosită ca o păcăleală. Aceasta este sfântă, asociată uman.”
El a avertizat însă că acest principiu nu poate fi invocat pentru a justifica activitatea conturilor false sau a rețelelor automatizate:
„Nu poți invoca libertatea de exprimare în spatele unor servere controlate cu inteligență artificială.”
În concluzie, ministrul Apărării consideră că România trebuie să abordeze frontal pericolul dezinformării, în paralel cu modernizarea capacităților militare clasice, pentru a face față noilor tipuri de amenințări.
