Procesul de modernizare a dotărilor militare ale României a intrat într-o nouă etapă legislativă. Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis Parlamentului o solicitare pentru aprobarea a 15 programe de achiziții, finanțate prin instrumentul european „Acțiunea pentru Securitatea Europei” (SAFE).
Consens politic la Cotroceni pentru apărare
Solicitarea MApN vine după ce președintele Nicușor Dan a organizat, luni, consultări la Palatul Cotroceni cu liderii partidelor pro-europene. Premierul Ilie Bolojan a confirmat că discuțiile s-au încheiat cu un acord general asupra proiectelor cuprinse în programul SAFE.
Dacă pe componenta de securitate a existat o înțelegere între reprezentanții politici, în ceea ce privește implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), premierul a indicat că au fost identificate mai multe dificultăți care necesită soluționare în perioada următoare.
Detalii despre finanțare și programe
Pachetul de achiziții propus de MApN are o valoare estimată de 10,4 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt direcționate către consolidarea capacității de apărare prin achiziționarea de echipamente moderne, unele dintre acestea având costuri actualizate față de estimările inițiale.
Printre programele vizate se numără:
- vehicule blindate și logistice: continuarea dotării cu transportoare Piranha 5 și platforme de transport multifuncționale.
- apărare aeriană și navală: sisteme de rachete navale (Naval Strike Missile), sisteme portabile de apărare aeriană (MANPAD) și nave de patrulare maritimă.
- aviație și tehnologie: elicoptere multi-misiune H225M, sisteme de drone (mini-UAS) și platforme software pentru gestionarea informațiilor.
Etapele următoare
Birourile Permanente Reunite ale Parlamentului au luat act de solicitarea MApN, urmând ca aceasta să fie parcursă în comisiile de specialitate pentru raport și vot final.
Programul SAFE reprezintă un mecanism de finanțare european destinat statelor membre pentru accelerarea investițiilor în apărare, oferind condiții de creditare pe termen lung. Pentru România, acest instrument permite eșalonarea costurilor pe parcursul mai multor ani, facilitând accesul la tehnologie fără a pune o presiune imediată asupra bugetului de stat.
