Zilele acestea, Ucraina trece prin momente grele din cauza noilor atacuri, dar în același timp continuă să se caute soluții pe cale diplomatică pentru oprirea luptelor.
Atacuri în Kiev și orașele mari
Capitala Ucrainei a trecut din nou printr-o noapte dificilă. Forțele ruse au lansat un val masiv de drone și rachete, inclusiv modelul hipersonic Oreșnik. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că, din păcate, patru oameni au murit și aproape o sută au fost răniți în toată țara. Atacurile au distrus case, magazine abia deschise și au lovit inclusiv complexul în care locuia ambasadorul Albaniei la Kiev.
Ce spun partizanii despre atacul din Novorossiisk
Conform publicației The Kyiv Independent, au apărut informații noi și de pe coasta mării. Grupul de partizani pro-ucraineni „Atesh” a revendicat o serie de atacuri de sabotaj care au avut loc în zona Novorossiisk în noaptea de 23 mai, chiar înainte ca armata ucraineană să lanseze un atac cu drone.
Imediat după acest sabotaj, dronele ucrainene au lovit depozitul de petrol „Grușovaia” și terminalul „Șesharis” din Novorossiisk, dar și tancul petrolier „Chrysalis”, despre care autoritățile de la Kiev spun că face parte din „flota fantomă” folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile. Conducerea armatei ucrainiene confirmat că la ambele depozite au izbucnit incendii mari. Depozitul „Grușovaia” este o țintă extrem de importantă: este cel mai mare spațiu de stocare din regiunea Caucazului, având o capacitate de 1,2 milioane de tone de produse petroliere. Armata ucraineană a subliniat că acest complex era folosit direct pentru alimentarea cu combustibil a trupelor ruse de pe front.
Finlanda este gata să reprezinte Europa la discuțiile de pace
The Kyiv Independent scrie despre o posibilă implicare a Finlandei în restabilirea păcii. Președintele țării, Alexander Stubb, a declarat într-un interviu că, dacă i se va cere, este dispus să reprezinte Europa la eventuale discuții între Ucraina și Rusia. „Dacă ești rugat, probabil este un lucru la care nu poți spune nu”, a explicat el.
Discuția a apărut după ce ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiha, a sugerat că Europa ar trebui să se implice mai mult, mai ales în contextul în care discuțiile începute sub medierea Statelor Unite s-au blocat.. Totuși, președintele Finlandei a fost foarte clar: orice fel de discuții serioase pot începe doar după ce Rusia își asumă un angajament ferm și oprește atacurile asupra orașelor ucrainene.
De ce propunerile Moscovei nu sunt luate în serios
În spațiul public au apărut și alte variante de mediere, dar ele nu sunt privite cu ochi buni. Pe 9 mai, liderul rus Vladimir Putin a sugerat că fostul cancelar german Gerhard Schroeder ar putea fi un mediator din partea Europei. Totuși, oficialii de la Berlin au respins rapid această idee. Sub protecția anonimatului, un oficial german a explicat pentru Reuters că propunerea lui Putin nu este credibilă, deoarece Schroeder este cunoscut ca fiind un apropiat al liderului de la Moscova, iar Rusia nu dă semne că ar vrea să își schimbe condițiile stricte pentru oprirea războiului.
